2010.IUNIE.13 Cheile Cheitei (Cheia)

Cod galben de canicula in oras inseamna cod verde de racoare la munte. Desigur, pe malul unui paraias.
Inarmati cu "tataie" si "babaie" ne punem intr-o poienita mica, pregatind ceva de-ale gurii pe gratar.
Tudor exerseaza aruncatul pietrelor in apa; e o activitate care il tine ocupat.

Dupa masa face bine putina miscare; asa ca pornim intr-o plimbare scurta; din spatele Hotelului Zaganu, pe langa rau.

La umbra e bine, racoare; la soare e acceptabil, nu arde ca in oras...

Liniste, apa, racoare si fotografii.

DN1A deasupra noastra.

Mi-e somn; dar facem cu randul; acum doarme Tudor :-)

Iesirea din padure este aproape de Valea Berii, pe DN1A; de aici pana la Cheia facem cam 15-20 de minute. E drumul mai lin si Tudor poate sa doarma nezdruncinat.

Intorsi in poiana ne mai balacim; fiecare cum poate.

Si spre seara am plecat; erau 24 de grade; in Ploiesti am ajuns la 29 de grade.
Cald. Foarte Cald.

2010.IUNIE.06 O plimbare prin Ciucas, Valea Stanii

Dupa cateva weekend-uri mai urate din cauza ploii sau a meteorologilor "pacalici" am iesit la o plimbare la aer curat si racoros. Si cum n-am avut chef de plecat prea departe ne-am repezit pe valea noastra draga, la o ora jumatate de condus. Drumul cam prost de data asta, dar cu atentie si fara graba ajungem la "parcare", unde incepe traseul spre Chei.

De data asta au mai fost turisti amatori de plimbat picioru, nu doar ambreiajul.

Am mers agale, am facut poze la floricele

la norisori

la floricele

Tudor a avut chef de putina miscare, supravegheat de aproape, bineinteles. :-)

Ne-am oprit la raulet pentru o pauza de aruncat pietre in apa si pentru mancat (Tudor). Exercitiile fizice i-a dat o pofta de mancareeee...

Ne-am continuat drumul spre chei

si prin chei

pana am dat de zapada; in limbajul lui Tudor = "apadaaaaaaa".

Daca nu era in rucsac cu greu il luam de la zapada.

Cea mai ingusta parte a cheilor.

Mai sus, spre culme, valea se largeste. Noi am mai urcat cam 10 minute, nu ar mai fi fost prea mult pana pe culme, dar Tudor era cam somnoros si am zis sa nu ne intoarcem prea tarziu.

Cine doarme la intoarcere? Eu nu, din pacate :( ; trebuia sa adunam muguri de brad pentru sirop, deci nu era vreme de dormit.

Si pentru un sfarsit de zi si mai placut ne-am oprit la pastravarie; de unde am cumparat 4 pesti; prinsi de noi ca asa e regula; vrei sa cumperi - ia undita si prinde-i :)
Pentru cine nu se pricepe exista postrovolul (parca asa ii zice). Eu am prins unul si am hranit vreo 10 cu momeala. Mihaela a prins vreo 3 si a hranit mai putini ca mine...
No comment!
La intoarcere am cumparat inghetata din Cheia si am "devorat-o" intr-o pajiste pustie de langa drum.
Unde am fotografiat si Ciucasul (Culmea Gropsoarele-Zaganul).

De ce nu are weekend-ul macar 5 zile !?!