Daca Tudor nu prea mai sta in carut, in schimb din rucsac nu s-ar da jos prea repede.
Putin am urcat...
...destul mai avem.E greu la deal.
Un mic popas sa ne odihnim sau sa radem la (de) calut (calutul sunt eu).
Dupa atata urcus parca merge si un somnic, aerul curat, linistea din padure - cele mai bune conditii.
Pana la cabana - mai merge o poza, mai merge o vorba, uite cateva izvoare, o poiana, o poteca...
Iata ca am ajuns si la Cabana Poiana Izvoarelor (pentru a cata oara?); parca e din ce in ce mai rece si neprimitoare din pacate. Ceaiul este totusi bun. Combinat cu niste sandwich-uri de acasa ne refacem putin si dupa vreo jumatate de ora suntem gata de miscare.
Profitam de popas si il lasam si pe Tudor sa alerge putin, nu de alta, dar sa nu se trezeasca pe la jumatatea traseului ca nu mai vrea in rucsac si vrea sa alerge.
ne-am oprit sa luam niste rasina de pe cativa copaci. Ce apare in poza langa rasina?
Pai avand in vedere ca Poiana Pichetul Rosu e la vreo 20 de minute, iar garsoniera lui ursus arctos (care numai bere nu e) e si ea in acelasi cartier cu Pichetul, prea multe variante nu cred sa existe (legat de parul de pe copac). Cred ca l-a mancat spinarea rau.
Cabana Diham
Masivul Postavarul
Drumul spre Cabana Vanatori de Munte
Inca o constructie "suspecta"
Daca pana aici am mers in tricou, de acum incolo punem pe noi un hanorac, iar lui Tudor ii punem manusile (soare nu mai e, in padure e racoare).
Urmeaza o coborare plicticoasa printr-o padure de foioase; pentru Tudor pare prea plictisitor, nu prezinta interes asa ca trece pe modul "sleep"
Din pacate am uitat sa fac o fotografie; la panoul de avertizare; Mihaela nu l-a vazut si nu intelegea de ce vreau sa ne grabim putin mai tare; pe panou zicea asa: "zona frecventata de ursuleti; nu parasiti traseele turistice"; bine, scria ursi, nu ursuleti; ori autoritatile au vrut sa fie sigure ca turistii stau pe poteca si nu le dau lor de munca sa-i caute pe rataciti, ori martinica isi traieste viata agitata si pe aici (aproape de "civilizatia" de corturi de langa Gura Diham).
Urusl n-a venit, Tudor s-a trezit si gata si plimbarea.
Dupa o partida de joaca cu cutzu-cutzu-ham-ham, tzopa-hopa in masina si fuga acasa ca a facut "babaia" gogosi.
Cu gogosi nu punem poze.
Poate toamna va fi calduroasa si ne lasa sa mai dam o tura pana vine zapada. Nu ca pe zapada n-am pleca!
Pa!