A doua zi de Paste, ca sa evitam burtile pline, ne-am decis sa ne plimbam prin imprejurimile Sibiului.
Cetatea Slimnicului era la cativa kilometri de noi. Am trecut de atea ori pe langa ea fara sa oprim, dar acum vremea a tinut cu noi si timp aveam berechet.
Am parcat masina la poalele dealului. Se poate urca pana la intrarea in cetate, pe un drum pietruit, dar si pe jos se ajunge repede, in 3-4 minute.
Din pacate cetatea nu este intr-o stare foarte buna.
Localitatea Slimnic vazuta de pe dealul cetatii.
Fiind sarbatoare am crezut ca nu se poate vizita, Am incercat totusi usa si, surpriza, era deschisa.
Am fost intampinati de o doamna care ne-a spus ca putem vizita interiorul, putem urca si in turnul fostei biserici, cu conditia sa nu tragem clopotele. Ups?! Or fi turisti care trag clopotele asa, de distractie?
Bineinteles ca nu am putut urca in turn fara sa-l luam pe Tudor cu noi. I s-au parut foarte interesante scarile abrupte :)
N-am avut un ghid care sa ne povesteasca istoria, dar sunt destule informatii pe net. Era mai interesant sa auzi la fata locului povestea cetatii.
Din cate am inteles cei ce au grija de cetate locuiesc chiar acolo, in camerele de langa intrare. Era putin ciudat, ca intinsesera o masa lunga, se facea si putina plaja pe o paturica si lasau impresia ca sunt cam deranjati de turisti.
Am coborat pe o potecuta care ne-a scos aproape de parcarea de la baza dealului.
Casa parohiala...
...si biserica evanghelica fortificata.
Am plecat mai departe intr-o plimbare catre Paltinis.
Dupa ce am traversat Sibiul, in care am fost impresionat de numarul mare de piste de biciclete, am strabatut stradutele inguste din Rasinari si am inceput urcarea pe serpentinele care duc spre statiune.
Complexul Arena Platos, acum pustiu. Sa vina zapada :-)
Ajunsi sus in Paltinis am fost impresionat de aglomeratie.
Hai ca mint.
Am fost impresionat, dar de pustietate.
Ma asteptam la o statiune prin care sa misune turistii, mai ales ca era sarbatoare.
In putinul timp pe care l-am petrecut acolo am vazut turisti cat degete la o mana. Nu mai zic de vreun chisoc cu kurtos care sa fie deschis.
Asa ca ... am plecat inapoi spre Seica Mare. La un gratar :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu