A venit toamna. Putea sa mai intarzie, nu ne deranja.Dar mai are niste scapari de vreme frumoasa de care trebuie sa profitam.
Verific prognoza de cateva zile; in weekend arata soare si cald. Trebuie sa profitam acum, ca poate e ultimul weekend cu 20 de grade.
Dupa cautari pe net ne gandim la o tura din Campina catre Ploiesti, peste dealuri: Campina - Telega - Melicesti - Bosilcesti - Bustenari - Cocorastii Mislii - Paulesti - Ploiesti.
Dimineata la 8 suntem deja la gara cu biletele la personal in mana; ne urcam dintr-o eroare in accelerat :)
Dar ne descurcam usor cu "nasul" cand ii aratam biletele si ... inca un "bilet" in plus pentru eroare.
Si uite asa ajungem in Campina destul de repede.
E inca racoare, sunt vreo 7-8 grade. Banuim ca ne incalzim destul de repede pe urcarea spre centrul orasului.
Nu ne grabim deloc, avem timp de poze combinate cu pauze mici.
Iesim din oras spre Telega. Avem in talnire cu Marian, un cunoscator al zonei, care vine pe 2 roti din Paulesti; noi am fost mai realisti cu fortele noastre si n-am riscat o tura dus intors doar pe bicicleta :)
Facem o pauza la Baile Telega in asteptarea lui Marian.
Hmm, doi boi, ori doua vaci ... se uitau ca la poarta noua la noi...
Marian e punctual, la 9.30 ne urnim din loc. Mergem cativa km pe asfalt, apoi intram in satul Melicesti pe drum de tara.
Incep si zonele de push-bike, dar nu-i problema, ca doar am iesit la o tura lejera, sa ne bucuram de natura.
Peisajele ne fura ochii si facem pauze destul de dese.
foto by Marian
Bucurosi de reusita :))
Si uite-asa, din vorba-n vorba si din pedala-n pedala ajungem la Crucea Domnitorului.
Crucea a fost ridicata in anul 1866, dupa vizita Regelui Carol I. Acesta era in cautarea unui loc pentru resedinta de vara, i-au placut locurile, dar accidentarea calului a fost vazuta ca un semn rau si a renuntat la acest loc.
Am stat ceva timp aici, bucurandu-ne de peisaje. Atmosfera putin incarcata nu ne-a lasat sa vedem si muntii.
In linistea de care ne bucuram au inceput sa se auda zgomote de "drujba" :)
Si au aparut vreo 10 motociclisti, majoritatea straini. Erau in cautare de drumuri cat mai proaste si eventual cu mult noroi :)))
Cu greu am plecat mai departe peste dealuri, catre satul Bosilcesti.
Dar nu inainte de a ne reface proviziile de apa.
Cu asa ghid n-am avut nicio problema cu orientarea; in lipsa lui Marian trebuia sa stau cu ochii pe gps-ul din telefon sa nu o luam aiurea.
Putin push-bike si confirmarea ca nu ajungem cu bicicletele curate acasa.
Nu mergem prea mult, ca locuri de odihna si belvedere gasim imediat.
Locuri de odihna pentru ochi, ca efortul nu-l simtim.
E prima data cand venim pe aici si parca-mi pare rau ca pana acum n-am stiut ce frumoasa e zona.
Iupiiiii, ce bine e la vale...
...si cam greu la deal.
Sa plecam, sa mai stam...
Bolovanul asta seamana cu Trovantii de la Costesti. Am gasit vreo 2 prin zona.
Acolo, in vale, trebuie sa ajungem.
Si ajungem dupa o coborare prin padure, printre case risipite.
Un loc ideal pentru o casuta mica :)
Gata, pauza de pranz si plaja.
Suntem deasupra localitatii Bustenari. Trebuie sa coboram putin, apoi sa urcam pe dealul impadurit din departare.
Cateva mure intarziate... n-au scapat de Mihaela.
Sonde de petrol, dealuri si multe drumuri pe care te poti "rataci" o zi intreaga.
Terminam si urcarea pana in varful dealului.
Si prima mea pana "live" de pana acum. O rezolvam repede si incepem sa ne bucuram de coborarea catre Cocorastii Mislii.
Drumul e excelent, fara denivelari; exploatarile de petrol merg bine aici si drumurile trebuie intretinute.
Viteza pe liniile lungi trebuie micsorata bine in curbe, unde este pietris mai mult.
Coborarea e senzationala.
foto by Marian
foto by Marian
Pe ultima parte intram iar in padure.
Au aparut si 2 trasee marcate cu triunghi albastru si punct albastru; din pacate nu gasim si indicatoare sa stim de unde pana unde merg traseele.
Marian ne duce la un izvor pe care din viteza bicicletei sunt sanse sa nu-l zaresti.
Marian are ochi de vultur si zareste un soricel pe marginea drumului. Il facem repede vedeta. Pe soricel, nu pe Marian :)
Si ajungem la stejarul secular.
Are peste 500 de ani. Am pus bicicletele la baza lui, pentru a vedea cat de mici suntem. Sau cat de mare este el.
Marian ia repede aparatul si surprinde pe furis o ciocanitoare. Asta pana il surprinde ea pe el si dispare :)
Din Cocorasti se anunta un drum plictisitor pe sosea spre Paulesti.
Dar la un moment dat Marian vireaza brusc la stanga si ne duce prin padure pana in orasul Plopeni. Ca sa nu tocim cauciucurile.
Cica facem o vizita prin "favelas". Bai, ce naiba, n-am mers atat de mult astazi incat sa fim deja in Brazilia...
Zarim niste dughene / cocioabe / cotete pe care banuiesc ca le ocolim. Le ocolim pe naiba, ca Marian face brusc un viraj pe strazile, pardon, aleile, pardon, potecile dintre cotete.
Poza e facuta la iesire, aici poteca e lata :)))
Mda, cica aici locuiesc oameni si animale. Sau invers...
Lasam in urma experienta "braziliano-plopeniana" si urcam dealul catre Cocosesti.
In linistea padurii se aude "zmeul" tipand "vin pe centru". Ma gandeam care e centrul, ca prin padure nu parea sa mai fie careva :)))
"Zmeul" Teo, si modelul Fox.
De aici gasca se mareste.
Mihaela ia startul prima, dar copii au energie prea multa si o prind repede.
Priviti acea raza de soare, cum cade in unghiul potrivit peste firele de iarba si cum se reflecta umbra... In traducere: "pauza de foto".
Apusul vine repejor, se face racoare si punem hanoracele pe noi.
Pornim cu totii spre casa.
Dar nu inainte de a mai face niste fotografii :)
Iesim din Padure in Cocosesti - Paulesti. De aici mai avem cativa km pana acasa, pe sosea. Din pacate.
A fost o tura excelenta.
Dealurile Prahovei ascund niste peisaje extraordinare, iar zona trebuie explorata mai mult.
Ii multumim "ghidului" Marian pentru plimbare si ... rabdare :)
Click pe una din fotografii pentru a deschide intreaga galerie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu