A fost o toamna care a tinut cu noi, deci nu puteam rata o ultima plimbare la munte pe o vreme excelenta. De data asta fara bicicleta, doar pe picioruse. Am ales ceva foarte usor, sa mai faca si Tudor miscare.
Suntem la jumatatea toamnei si am ramas in urma cu povestile. Lipsa timpului (combinata cu putina lene atunci cand am avut timp) este de vina. A trecut si vara, a trecut si concediul de la mare (balaceala, plimbarica prin statiune... deh, ca intr-un concediu la mare).
Acum e timpul sa vedem ce fac culorile toamnei. Pe la inceputul lui septembrie, intr-o vineri dupa masa, dupa un retur de la mare bagam un mic bagaj in masina si luam directia Sibiu-Seica Mare.
Se anuntau 3 seri interesante din care cuvantul "party" nu lipsea.
Cu ocazia asta am incercat varianta noua de ajuns pe litoral si anume autostrada Ploiesti - Bucuresti, centura Bucuresti, apoi pe A2 pana aproape de Eforie. Un total de 4 ore, mers foarte legal si cam jumatate de ora pierduta pe centura Bucuresti. Deci decent.
Am ajuns aproape pe inserat in Costinesti. Dupa ce ne-am cazat am pornit intr-o plimbare pe aleile complexului catre mare.
Dupa un weekend in care Tudor a primit prima lui bicicleta si dupa o zi de leneveala in padure la Cheia trebuia sa urmeze si un weekend activ.
Ne hotaram vineri dupa masa sa cautam pe net un loc de popas pentru sambata si duminica in Bran. Gasim un loc linistit, Pensiunea Cehov. Dupa 2 telefoane si un mail ni se confirma faptul ca avem pe unde ne plimba cu bicicletele si ca vom primi indicatii la fata locului.
A venit si mult-asteptatul concurs de la Azuga, cu o vreme opusa celei de la ultimul concurs (Cupa Emmedue) unde noroiul a fost la maxim. Acum temperaturile au fost la maxim.
Ne-am prezentat de sambata la Azuga ca sa nu fim nevoiti sa plecam duminica prea de dimineata la drum. Pe la pranz avem o tentativa de plimbare, dar caldura prea apasatoare nu ne lasa sa avansam prea mult.
Vara aia calduroasa, prea calduroasa. Dupa cateva weekend-uri fara poze de lauda (o vizita la salina, o mocirleala cu bicicleta si vreo 2 weekend-uri pe Valea Azugii cu bicicleta) am iesit la o plimbare racoritoare cu aparatul foto la gat.
Daaaa, gradinita e de vina. Din toamna o tinem dintr-o raceala in alta. Cateva zile la "gradi", multe zile acasa, asa ca nici la munte n-am mai ajuns :(
Dar a venit primavara, iar pentru nasucul umed al lui Tudor se zice ca salina e tocmai buna. Si asa pe cea de la Slanic Prahova nu o vizitasem (eu). De parca nu ar fi la doar 40 km de Ploiesti.