Primul concurs de biciclete de anul asta ne gaseste la Padurea Baneasa. La Riders Club.Dupa cateva zile de ploi amestecate cu soare, gandul ne zboara catre noroiul pe care-l vom gasi pe traseu.
Totusi, o fi 13 aprilie, dar s-a incalzit brusc; in tricou e tocmai bine.
Gasca e mica: eu cu Cristi la categoria 3 (aia nici prea varza, nici prea buni) si Traian la categoria 4 - incepatori. Exceptie fac aia buni, "valorosii" vanatori de premii care se baga ca domnisoarele la categoria 4, sa le fure premiile celor care s-au plimbat prin Herastrau pana acum.
In "sedinta tehnica" i-am zis lui Traian sa trateze bicicleta ca pe o fata: sa nu se contrazica cu ea, ea e sefa lui; daca ea vrea sa mearga prin noroi, el sa nu se impotriveasca, sa faca ca ea.
Aici ne faceam strategia - sa avem grija sa nu fim prinsi in cazaturile de inceput :)
Ora 11, se da startul fara intarziere:
Plecam prudenti; imediat incep salturile peste ghidon, pac-poc o fata in gard, alti 2 biciclisti pe jos. Dupa prima curba altcineva imbratiseaza gardul si il coloreaza cu rosu. Sange rosu.
Traian este inca ascultator. Si uscat.
Se intra in padure, incep si zonele de noroi; din pacate nu e loc prea mult de depasit, aglomeratia e mare. De vreo 2 ori ma opresc cu picioarele in noroi din cauza cozilor de biciclisti. Nu-i nimic, face bine la
Cristi se distanteaza, nu pot depasi ca sa-l prind din urma. Reusesc sa-l zaresc cand, la coada la poteca, isi pierde rabdarea si o ia direct prin zeama, spre deliciul fotografului. Deliciul i-a trecut fotografului cand stropii de noroi sareau spre aparat :)
Avand acest "fenomenal" avans, Cristi iese primul din padure; de fapt bicicleta iese prima, el incercand sa o tina sa nu fuga de el.
Eu, numai zambet, doar ma poza Mihaela, nu trebuia sa arat ca sunt obosit. Imi era cam sete, terenul fiind denivelat nu prea aveai multe zone in care sa scoti bidonul din suport.
Bag viteza pe asfalt, termin prima tura.
Ma opresc la un spritz de Isostar si apa, umplu bidonul si fug dupa Cristi. El avand o greutate... spre limita maxima a bicicletei nu a mai oprit la alimentare sa nu ingreuneze... situatia. Incepe tura a doua.
Fiind deja ud la picioruse nu mai are nicio jena in a aborda baltile direct, pentru a fi admirat in fotografii de fanele de pe facebook, care nu au putut fi prezente in galerie.
Nu, nu-mi mai placea noroiul care incepuse sa se intareasca, dar in acelasi timp era destul de moale incat sa te faca sa ti se para ca ai obosit si mergi mai greu.
Reusesc sa-l prind pe Cristi pe final. Vocabularul sau nu mai cuprindea cuvinte care pot fi spuse aici; noroiul, lantul sarit, cauciucul desumflat si umflat cred ca erau de vina.
Termin concursul pe pozitia 70 (din vreo 255, na, ca sa ma laud). Termin cu aripi in spate. Deci apa iti da aripi. Si un pahar de Isostar :)
Vine si Cristi la vreo 3-4 minute, locul 75.
Pe Traian il gasim la soare, cu bicicleta spalata, relaxat (ca doar daduse doar o tura). N-a vrut sa asculte de prietena lui bicicleta; si ea s-a suparat si l-a trantit in balta. Cica doar pe partea stanga. Dar era uscat, semn ca se impacasera deja.
Concluzia: un concurs fara probleme, cu ceva noroi, dar nu foarte mult, vreme excelenta, organizare buna (pentru noi, cel putin).
Multumim fotografilor:
http://www.ridersclub.ro/ro/stire-noutati-ciclism/galeria-foto-este-online
A inceput sezonul de pedalare!
Adica despre noi care am fost la nivelul 3 din 4, ai zis ca suntem aia nici prea varza nici prea buni iar de Traian care a fost la invelul 4 din 4, ai zis ca a fost la incepatori? Intrebarea mea este urmatoarea: Aia buni pot sa deduc ca-s nivelele 2 si 1 dar cine-s aia varza?
RăspundețiȘtergereAia varza sunt cei care ar fi intrat la categoria 5. Care normal ca nu exista, ca doar nu suntem la piata sa avem varza...
RăspundețiȘtergereSolicit pe aceasta cale , in mod oficial, sa primesc un raspuns in privinta lui Traian, a verzelor si daca exista vreo legatura intre ei!
RăspundețiȘtergereSa spuna dansul, deoarece terminand cursa ianintea noastra a putut sa analizeze situatia mai bine :)
RăspundețiȘtergere