Mergem sa ne plimbam cu vaporul pe lac.
Parcari gratuite in centru nu gasim, parcarea de la telecabina e cam departe asa ca gps-ul ne duce langa promenada, unde gasim o parcare cu plata si cateva locuri libere.
Dupa ce ma lamuresc cu "parcomatul" si ii dau sa pape 2 euro imi da biletul valabil 1 ora si jumatate.
Ajungem la locul de imbarcare pentru prima cursa a zilei. Apare si vaporul in scurt timp.
Vaporul pentru circuit este de fapt un restaurant plutitor :). La fix pentru inca o cafea.
Fiind prima cursa nu era deloc aglomerat.
Vaporul face turul lacului, care dureaza aproximativ 45 de minute.
In difuzoare ne sunt prezentate informatii in primul rand despre lac, apoi despre muntii si zonele invecinate.
Fotograf de vacanta:
Dupa plimbarea cu vaporul, ploaia se opreste si pornim sa cucerim muntele Schmitten, la 2000 m altitudine.
Cat timp asteptam telecabina Tudor o descopera pe Ioana, motiv de bucurie, ca se poate intelege si el in romana cu un copil :)
Vremea nu pare deloc prietenoasa, dar ne incercam norocul.
Telecabina silentioasa cu care am urcat, Porsche design.
La 2000 m.
Descoperim si o mica bisericuta, "Elisabeth Chapel", veche de peste 100 de ani.
Stiam de pe net ca exista o poteca, "the altitude promenade", recomandata pentru cei mici.
Ne dam seama ca am uitat sa luam carnetelul in care sa notam literele pe care le gasim, dar facem poze cu ele :)
Un soricel de munte, cautand un loc unde sa se ascunda. Ori de noi, ori de frig :)
Mda, si aici au pus locuri de joaca.
Traseul are cam 2 km lungime si coboara incet catre 1850 m altitudine.
Din pacate platformele de unde poti admira lacul Zeller si statiunea nu ne ajuta. Ceata nu ne lasa sa vedem pana in vale.
Dar descoperim litera dupa litera.
Si insecta dupa insecta.
De acolo venim.
Hopaaa, stai asa ca parca soarele ne trimite cate o raza prin ceata densa. Cat sa vedem si noi lacul de sus...
Astazi sunt putini turisti pe munte, i-a speriat vremea urata.
Oare ce o fi aici? Scrie ca dupa ce ne uitam inauntru sa inchidem usa.
Surpriza! Un stup de albine, Albine care ... sunt vii, produc miere inauntru :)
Ajungem si la capatul traseului, la Cabana Sonnkogel. Mihaela face rost de carnetelul in care sa notam literele gasite.
Tudor e in culmea fericirii:
E un mic Schmidolin, a terminat traseul.
In spatele cabanei desoperim un telescaun. Parca nu are rost sa urcam inapoi la 2000 m sa coboram cu telecabina.
Nici pana in Zell, sau macar pana la urmatoarea telecabina nu mai e mult.
Dar hai sa incercam telescaunul. E "free" si asta :)
Inainte sa luam urmatoarea telecabina, care ne duce pana jos in Zell de unde am urcat initial, ne mai relaxam la joaca.
Frisbee si golf = discogolf.
Un traseu special in care din anumite puncte arunci la tinta cu discul. Aici e tinta.
Adica: din zona verde se arunca si tinta este.. nu, nu asta din stanga si undeva in dreapta sus, pe deal. Si am vazut ca exista tinte si mai indepartate :)
Tudor afla ca mai coboram cu o telecabina si nu mai are rabdare.
Din stanga venim, in dreapta trebuie sa ajungem.
Luam telecabina ca sa mai apucam sa facem si altceva azi.
Jos, la Infocenter, spunem cuvintele pe care le-am format cu literele de pe traseu, suntem crezuti pe cuvant si Tudor primeste un zmeu :)
Mai avem jumatate de zi la dispozitie. Celelalte activitati de pe Schmitten le lasam pentru o zi insorita.
Azi mergem in Kaprun, sa urcam pe muntele Maiskogel.
Luam o telecabina batrana care ne duce sus.
Micul lac din capatul Cheilor Sigmund Thun:
Sus pe munte descoperim o cabana si o mini...ferma :)
Si mai descoperim o priveliste extraordinara:
De aici se poate cobori in Kaprun pe poteca, sau se pot face trasee cu bicicleta. Din pacate n-avem bicicletele cu noi (nici nu am fi avut timp de ele...).
In asteptarea pranzului.
Pana vine mancarea ies pe terasa sa ma bucur de priveliste.
Desertul: o painica cu niste prune sub ea si cu sos de vanilie din belsug. Asa de buna a fost, iam-iam...
Prindem ultima telecabina la coborare si vrem sa mai "bifam" ceva azi.
Mergem la parcul de distractii.
Suporti de bicicleta in ton cu natura.
Vedeta parcului: "Maisiflitzer".
O sanie pe sine, care urca 730 m si coboara 1300 intotocheat si cu o viteza de maxim 40 km/h, depinde cat de mult lasi franele libere :)
Extraordinara senzatia.
Sfarsitul zilei ne gaseste la o mica plimbare prin Kaprun.
Dupa o cina delicioasa la hotel iesim la o gura de aer, si la pozat.
Oare ce vom face maine?
Va urma!
Informatii diverse:
- parcare in Zell cu plata: intre 0.5 si 3.7 Euro; cu 3,7 Euro se pot sta 3 ore.
- parcare gratuita la: telecabine, langa parcul de distractii din Kaprun
- gratuit cu summer card: urcarea cu telecabinele, plimbarea cu vaporul
- Maisflitzer: 10 Euro/pers.
Click pe una din fotografii pentru a deschide intreaga galerie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu