duminică, 21 iunie 2009

2009.IUNIE.20. Racoare in Cheile Vaii Stanii

Ce sa faci intr-un weekend canicular? Fugi la munte.
Iata-ne la drum de data asta cu Alin si Irina. Pe la 10 plecam din Ploiesti cu destinatia Cheia-Valea Stanii. Intram pe drumul forestier, prajim putin ambreiajul si aproape de ora 13.00 ajungem la destinatie. Este ora la care Tudor serveste pranzul. Infulecam si noi niste sandwich-uri si o luam la pas marunt si lent spre Chei.
Din cand in cand ne mai prafuieste cate o masina, cu toate ca drumul de acces e cam prost. Chiar ne gandeam ca daca s-ar asfalta vreodata drumul zona va deveni grataro-manelista; ar fi pacat.
Deocamdata ne bucuram de liniste si peisaj.
Tudor e din nou fascinat de munte si de tot ce e verde in jurul lui.
Caldura cam mare la soare asa ca ne bucura drumul prin padure si izvorul rece din care ne potolim setea (unii reusesc sa gaseasca si zmeura :-) ).
Din fericire, accesul auto se cam limiteaza inainte de intrarea in chei (forestierul se transforma in poteca), altfel probabil ca ne-ar fi claxonat masinile si atv-urile prin chei.
O mica pauza de hidratare, racorire si ....... cirese! (de la noi nu din padure).
De aici poteca se continua printre bolovani, prin rau, peste rau, peste tot... devine din ce in ce mai interesant. Scapam si de canicula si ne bucuram de racoarea stancilor.
Ce face Alin aici? eu nu stiu si cred ca nici el; poate asculta cum cresc florile :-)
Sa lasam pozele sa descrie cheile, la inceput mai late, apoi inguste cat sa treaca 2 persoane.
O portiune care necesita mai multa precautie pentru mine ca eram cu Tudor in spate (Alin devine balustrada), altfel cred ca o luam direct prin apa. brrrrr , cam rece.
Dupa ce trecem de hop valea devine uscata; apa iese din pamant la cativa metri de copacul doborat pe care am urcat. Mai sus cheile sunt nisipoase apoi apare ceva namol si fiindca se cam termina si cheile mai facem niste fotografii si hotaram sa ne intoarcem.
Intre timp Tudor trage si un pui de somn...
... apoi se trezeste plin de veselie
Intorsi la masina, luam izoprenele si ne "parcam" intr-o poiana (fara masina) pentru un mic picninc si relaxare.
Din pacate seara vine repede asa ca ne urcam in masinuta si o luam la vale. Sper sa ne intoarcem cat mai repede prin aceste locuri frumoase si pustii.

vineri, 19 iunie 2009

2009.IUNIE.12-14. Daca nu e munte....este mare!

Nu era in plan pentru acum, dar daca esti invitat la o deschidere oficiala de hotel parca nu e frumos sa refuzi.
Asa ca iata-ne in masina vineri dimineata, portbagaju plin (jumate pentru Tudor, jumate pentru noi - echitabil :-) )
Ajungem pe la pranz in Eforie Nord, ne cazam, ne intalnim cu Florin si Andreea si o tulim la plaja.
Apa e cam rece pentru inceput (19-20 grade) asa ca umflam piscina punem putina apa sa se incalzeasca si Tudor ia contact cu balaceala in aer liber.
Dar ce se aude la cativa pasi de noi? marea, valurile.... hai sa vedem cum e:
Mai stam in piscinuta si descoperim si nisipul. Fascinant!
Sambata ne trezim somnorosi dar ne revenim repede la joaca
Papam ceva si fugim la plaja. Probabil ca de atata "fuga" pe Tudor l-a luat somnul.
Asa ca ne balacim putin si disparem de pe plaja pentru ca soarele arde rau. Dar nu ne pare rau pentru ca ajungem la......
Tudor e foarte interesat de aparatul de fotografiat:
Am gasit in apa un exemplar rar: "crocodilul" rosu de apa dulce cu accesoriu portocaliu:
Si acum sa incercam piscina de copii...
Duminica mai stam putin pe la piscina de dimineata, si dupa pranz pornim spre casa veseli ca primul contact al lui Tudor cu marea a fost un succes. De-abia asteptam sa ne intoarcem.

Multumim gazdelor de la mare; merita sa le fac o mica reclama pe aici: este vorba de Complexul Dunarea - Eforie Nord, o locatie cu camere in vile cu un etaj sau 2 si cu bungalow-uri; 20.000 mp, alei pline de verdeata si flori, locuri de joaca, piscine 600 mp (1 piscina mare + 1 jacuzzi + 1 piscina copii), restaurantul bun cu papa gustoasa. Pozele sunt graitoare:

Data viitoare... la munte!!!