marți, 18 octombrie 2011

2011.OCTOMBRIE.13-15 Stana de Vale

     Suntem pe drum din nou. De data asta sefu' ne trimite la o plimbare mai lunga, la invitatia celor de la Transilvania Tour de a vizita statiunea Stana de Vale, Hotelul Iadolina si ce mai e interesant prin zona. Dar sa le luam pe rand.

     In primul rand drumul este lung. De fapt nu e lung, este foarte luuuuung.

luni, 10 octombrie 2011

2011.CTOMBRIE.02 Muntele Rosu

     Un weekend de toamna care se anunta frumos. Dar la munte nu a prea a fost.
     Decat pe drum, aici aproape de Cheia:


     Cum ma dau jos din masina cum locul meu este ocupat.


     Norii se aduna asa ca hotaram sa urcam cu masina pana la Muntele Rosu. O decizie greu de luat in conditiile unui drum praf... De fapt, care drum?!




     Din cand in cand mai apar cateva raze de soare, tocmai bune pentru a accentua culorile de sezon.






     Tudor vrea sa guste putin din plimbarea cu rucsacul. Ne invartim pe langa cabana.


     Dar este tentat sa mearga si singur pe jos.










     Picnic pe iarba cu un biscuit :)




     Vantul se inteteste si daca nu bate soarele e destul de racoare. Inapoi la masina.




     Incepem sa coboram, doar ca in loc sa mergem pe infectul drum cotim la dreapta dupa vreo jumatate de km de la cabana. E un drum cu bariera (de data asta ridicata) care stiam ca ajunge in Valea Berii, langa fabrica de apa. Si pare intr-o stare mult mai buna decat cel pe care am urcat.
     Si chiar este. Pietris, serpentine scurte. 1.7 km. E o varianta mai buna de coborare. La urcare, in curbe pietrisul e cam mare si probabil aderenta mai scazuta.




     In Valea Berii Tudor serveste pranzul, cum altfel decat aruncand cu pietricele in paraias.


     Dupa o aprovizionare cu zmeura din Cheia ne retragem intr-o poiana pe malul raului sa ne mai incalzim la cateva raze de soare si la un mic foc.


N-am facut vreun traseu, dar macar am iesit in natura.
Ne vedeeeeem!

luni, 3 octombrie 2011

2011.SEPTEMBRIE.27 Bran

    Plecati in delegatie. Eu si "Criti".
    Reusim o fuga scurta de la locul faptei, pana la Castelul Bran. Pe care nu avusesem ocazia sa-l pozez cum trebuie.




De la castel am pornit inspre Rucar sa cautam alt unghi.


Toamna deja e instalata.


Dupa curba ajungem la Muzeul Vamii Medievale Bran.


Peste drum de muzeu gasim un podet de lemn si o poiana mare. Pare un loc bun de pozat castelul.




Si este.


    Ne mai invartim noi prin poiana si zarim niste ziduri vechi.
    Cristi zice ca sunt zidurile fostei vami dintre Transilvania si Muntenia. De ce sa-l contrazic?






    Putin mai incolo, la marginea padurii, zarim o mica capela.
    Deoarece in multe locuri din tara lipsa panourilor informative reprezinta o problema, nici aici nu scapam de acest lucru.






Povestea mai lunga o aflam de la un branean serios.




    Regina Maria a dorit ca inima ei sa fie ingropata la Balcic. Asta s-a intamplat in 1938. In 1940 Romania a pierdut Cadrilaterul, iar familia regala a hotarat sa aduca inima in tara. A fost ingropata intr-un sarcofag de marmura. In 1968 comunistii au fost curiosi sa vada ce se gaseste ianuntru si au aflat: inima se afla in 2 casete, una de argint si una de argint suflata de aur. Au ajuns intr-un final la Muzeul National de Istorie al Romaniei.


    Ne luam la revedere de la domnul cu palarie, nu inainte de a citi un mesaj al celebrilor silvicultori haiosi:
 







In weekend se anunta party mare cu ciobani:


Muntii Bucegi:


A urmat o seara linistita :)




Si o dimineata racoroasa.


Vorba lui Tudor: "Ne vedeeeeem!".