miercuri, 23 martie 2011

2011.MARTIE.19 Cetatea Fagaras

Iar pe drumuri, cum ne place; iar acum drum lung sa se sature si Tudor de tututu. S-a saturat? Nu!


Am plecat spre Seica Mare si cand am ajuns in Fagaras ploaia se cam oprise asa ca a picat la fix popasul la cetate.


Cum Tudor nu are multa rabdare nu am vizitat si muzeul, ci doar cetatea, asa ca mai jos sunt mai mult poze decat cuvinte.
Cateva cuvinte de pe wikipedia:
"Construcţia a început la sfârşitul secolului al XIV-lea, pe locul unei cetăţi de pământ din secolul al XII-lea. A fost transformată în castel fortificat în secolul al XVI-lea, devenind reşedinţă princiară din secolul al XVII-lea. În prezent, Cetatea Făgăraşului adăposteşte Muzeul "Tarii Fagarasului".





Daca vreau sa fac o poza si dureaza mult nu e bine, vine Tudor sa ma ia dupa el. Aici se pare ca intarziasem prea mult :)




Cred ca era cam nasol in vremurile alea sa fii trimis la colt.








Turnul Temnita
Construit in secolul al XVI-lea, a deservit inca de la inceputurile sale ca temnita a cetatii si a domeniului Tara Fagarasului, iar intre 1948-1960 a fost folosit ca si carcera a inchisorii politice comuniste care functiona in Cetatea Fagarasului.
 












Turnul Negru
Construit in secolul al XV-lea de catre domnii Tarii Romanesti care au stapanit Tara Fagarasului: Mircea cel Batran, Vlad Dracul, Vlad Tepes.






Turnul Rosu
Este cel mai vechi turn al cetatii, construit la inceputul secolului al XIV-lea, a avut functia de turn locuinta la inceput, apoi a ramas pana in secolul al XVII-lea locuinta a principilor.


Eu daca vreau sa merg pe piatra aia , atunci pe acolo o sa merg. Foarte hotarat. E Tudor.




Turnul Tomori
Constructia a inceput in primul sfert al secolului al XVI-lea de catre Paul Tomori, capitan al Cetatii Fagarasului.










Si cam atat.
In rest vreme urata cu ploaie...

luni, 14 martie 2011

2011.MARTIE.13 Jumatate de zi la Muntele Rosu

O pauza cam lunga; pauza de munte. Si ca sa nu pierdem ultima zapada ne gandim sa mai profitam de o jumatate de zi si de vremea buna care se anunta.
Tudor nu refuza; cand a vazut rucsacul a vrut neaparat sa ia o pauza de la activitatile lui obisnuite (si energice) si sa se relaxeze; si seara dinainte de plecare si dimineata pana cand am terminat micul bagaj. 
O luam si pe Elena si hai la drum; drum liber caci nu a iesit multa lume la gratar :)
Am zis nu multa, nu ca printre peticele de zapada nu se gaseau carbunii incinsi sub halcile de carne...


Cei 3-4 km de drum pana la Muntele Rosu sunt la fel de tristi; gropi, am zis gropi? parca drumul e trasat prin gropi, nu gropile au aparut pe drum. Zapada nu astupa gropile prea mult caci se mai topise. Mai bine s-ar scoate resturile de asfalt ca mai mult incurca.


Dar vremea compenseaza.
Ne echipam pentru o mica plimbare; banuiam ca Tudor o sa vrea sa se joace in zapada asa ca nu ne propunem decat sa urcam putin spre culme.




 
Zapada pana aproape de genunchi in zonele mai umbroase, dar si multe petice de iarba. E clar, primavara e hotarata.


Popas. De fapt ce popas, ca dupa jumatate de ora de urcat stabilim terenul de joaca.
Dar sa incepem cu un ceai.


Si cu o fotografie...


...bine, mai multe fotografii.





Si o parapanta in vazduh.




Aici trebuia sa fie o poza in trei, dar nu a iesit.


Nici aici n-a iesit.


Surpriza! Nici aici n-a iesit.
Mda, zapada e mai interesanta decat o poza de grup :)

Atunci, macar de-o bulgareala iese. Si de un bronz de iarna :)




In picioare, pe burta, pe spate; important e sa fie pe zapada.










Ce-ar fi sa facem un om de zapada?! Toata lumea munceste. Cel putin asa se vede in poze.


Ce a iesit? pai maximul ar fi asta; dupa care a disparut.
Manusile sunt ude, salopeta incepe si ea sa se... asa ca hai la vale.
Papaaaaaam!
Foame mare. In restaurantul "AUTO", cu capul pe geam la aer si cu papa bun.




Si plecam spre casa cu gandul ca Tudor va adormi pe primele serpentine.
Nu?
Nu!


Decat sa piarda plimbarea cu "tu-tu-tu" mai bine sta treaz. Vorba aia: mai important e drumul decat destinatia.


Pa, pa iarna! Ai fugit cam repede.