Ultima zi plina de concediu. Avem de gand sa strabatem Budapesta, atat cat ne tin picioarele. O zi este putin. Budapesta e mare si sunt multe de vazut...Cu o seara inainte am studiat putin hartile si pliantele primite de la hotel. Am ales sa facem o plimbare de la podul de langa "Citadela" pana la Insula Margareta.
O croaziera pe Dunare era o varianta de rezerva sau, in functie de oboseala, o optiune pentru seara. Pana la urma nu s-a mai concretizat. Ramane pe data viitoare.
Daca aveam o minivacanta de 3-4 zile in Budapesta, ar fi meritat unul din city pass-urile ce includ transportul gratuit, pe langa multe alte gratuitati si avantaje. In schimb, pentru o zi merge combinatia mers pe jos plus un transport in comun la intoarcere.
Hotelul Thomas la care am stat este la vreo 5 minute de podul Petofi. De la acesta ajungem in vreo 10 minute la urmatorul pod, cel de langa dealul cu Citadella, de unde cam incepe zona turistica.
Hotelul, pe langa faptul ca este destul de aproape de centru si destul de ieftin, nu prea are cu ce sa impresioneze. Dar pentru 2-3 nopti este in regula. Cu exceptia micului dejun care a fost cel mai prost mic dejun servit pana acum. Bufet, dar... sarac rau si cu mult parizer. Vreo 3 feluri :)
Asadar, cu burta plina, sau mai goala... am plecat la tocit pantofii.
Vapoarele cu croaziere pe Dunare tocmai isi descarcau pasagerii.
Am traversat podul Szabadsag si am urcat la Citadella.
Un parc pe drum inseamna pauza :)
De aici coboram pe aleile inguste pana la Podul Elisabeta.
Mergem in continuare pe malul vestic al Dunarii, pana la Castelul Buda.
Intram putin si intr-o galerie de arta unde putem vedeam o macheta a Budapestei.
Urmeaza o plimbare prin curtile Castelului Buda. Aici ne-a prins si singura ploaie din vacanta, ploaie ce a durat cam 15 minute. Apoi... soare :)
Din intamplare am nimerit la un festival traditional combinat cu un mini targ de turism.
Din fericire nu am fost nevoiti sa mai cautam o carciuma unde sa mancam la pranz. La targ oamenii erau pregatiti cu bunatati. Nu ieftin, dar acceptabil ca pret.
Coborarea nu a fost ieftina. Pentru 1 minut si jumatate am platit toti trei aproape 10 euro...
Si am ajuns la "Kilometrul 0", langa Podul cu Lanturi.
Ne-am continuat plimbarea, am trecut de cladirea Parlamentului si am ajuns la Podul Margit (Margaret).
Dupa atata mers, am intrat pe Insula Margaret, sa facem o pauza pentru odihna.
Pe insula accesul auto este interzis, dar sunt vreo 2 linii de autobuz care vin pana aici.
Este destul de mare, dar se pot inchiria biciclete cu care sa o strabati de la un capat la altul.
Noi am ales sa ne odihnim putin, in timp ce Tudor se "odihnea activ".
N-am vazut decat un sfert, poate, dar sigur vom reveni aici.
Destul de obositi pentru a ne intoarce pe jos la hotel, alegem metroul. Avem 5 statii si nu trebuie schimbat metroul. Ce am observat la metrou: trenurile sunt destul de vechi si au 2 viteze: una maxima si una ...; pardon, a doua nu exista. Adica "talpa si frana" - la plecarea din statie mecanicul accelereaza la maxim, foarte repede. Te tii bine de bara si urmeaza apoi o frana zdravana, caci a ajuns in statie. Deci e un metrou foarte rapid :)
Pentru cina am facut o cautare pe tripadvisor sa vedem ce avem in zona hotelului. Din 3-4 variante ne-am hotarat la un mic restaurant: Jedermann.
E un mic restaurant/bistro/cafenea, unde au loc concerte de jazz, pe o mica scena din interior, iar in spate, intr-o micuta curte interioara se mai gasesc cateva mese.
Patronul este un danez (parca) stabilit aici, iar de bucatarie se ocupa ... bucatarul (sper) care era si barman si ospatar si ... ce mai trebuia :)
Gulalsul si curry-ul de pui cu sos de prune si scortisoara au fost excelente!
Dupa o masa delicioasa, am mai gasit putina energie pentru a merge pe malul Dunarii pentru cateva fotografii de noapte.
Urmatoarea zi a inceput cu ploaie, deci am pornit spre casa devreme. In ~ 11 ore, cu pauze, eram in Ploiesti.
Ce se comprima timpul cand esti in vacanta...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu